curiozităţi istorice
ORĂŞTIE
Aurel Vlaicu
[personalitate istorică]
S-a născut în 1882, la Binţinţi, lângă Orăştie şi a fost un inginer român, inventator şi pioner al aviaţiei române şi mondiale. În cinstea lui, comuna Binţinţi se numeşte astăzi Aurel Vlaicu. A studiat ingineria la Universitatea din Budapesta şi la Munchen, în Germania, obţinând diploma de inginier în 1907. În 1908 se întoarce la Binţinţi unde construieşte un planor cu care efectuează zboruri în 1909. Se mută apoi la Bucureşti unde începe construcţia primului său avion, Vlaicu I. Avionul zboară fără modificări – lucru unic pentru începuturile aviaţiei mondiale. În 1911 construieşte al doilea avion, Vlaicu II, cu care câştigă premii la mitingul aerian din Austria. La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munţii Carpaţi cu avionul Vlaicu II, se prăbuşeşte în apropiere de Câmpina, din cauza unui atac de cord.
ORĂŞTIE
Elizabeth Roboz Einstein
[personalitate istorică]
S-a născut în anul 1902, la Orăştie şi a studiat chimia şi fizica la Universitatea din Budapesta. În 1939, la începutul celui de-al doilea război mondial, emigrează în SUA. Şi-a început cariera drept chimistă, apoi a devenit biochimistă şi în final neurochimistă. În 1959 se căsătoreşte cu fiul lui Albert Einstein, Hans Einstein. Elizabeth se stinge în anul 1995, la Berkely, California, lăsând în urma ei contribuţii importante în domeniul neurobiologiei.
Simeria
Arboretum
[parc dendrologic]
Considerat unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii, parcul de la Simeria a fost înfiinţat la începutul secolului al XVIII-lea, în jurul castelului nobiliar Gyulay din vechiul sat Biscaria, astăzi oraşul Simeria. Parcul este situat pe malul râului Mureş şi este apreciat de specialiştii în domeniul silvic şi botanic ca fiind un monument naţional reprezentativ în arta parcurilor şi, totodată, cea mai veche şi mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice şi autohtone din ţară. Rezervatia dendrologica de la Simeria este unicat în această parte a Europei Centrale şi de Sud-Est, datorită speciilor exotice rare care se găsesc în acest parc. S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de plută, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul.
Simeria
Sigismund Toduţă
[personalitate istorică]
Născut pe 17 mai 1908, la Simeria, Sigismund Toduţă a fost un mare compozitor, muzicolog, profesor român şi membru corespondent al Academiei Române. Şi-a realizat studiile superioare la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Cluj. A urmat specializări în Italia, la Roma. A obţinut titlul de doctor în muzicologie (Roma, 1938) la Institutul Pontifical de Musică Sacră, cu tema "Transcrierea şi comentarea unor lucrări de tinereţe, necunoscute, semnate de G. Fr. Anerio". Fiind întâiul român cu acest titlu academic, i se încredinţează, începând din anul 1970 - pentru prima dată în România - conducerea ştiinţifică a doctoratului în stilistică muzicală. A fost ales membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice (1970-1989) şi membru corespondent al Academiei Române (martie 1991). Este primul compozitor român care, după George Enescu şi Paul Constantinescu, ajunge la un adevărat stil personal. Activitatea sa creatoare a fost recompensată cu numeroase distincţii: premiul al II-lea de compoziţie “George Enescu” (1940); premiul “Robert Cremer” (1943); Premiul de Stat (1953, 1955); premiul “George Enescu” al Academiei Române (1974); în 1957 a primit titlul de Maestru Emerit al Artei; premii ale Uniunii compozitorilor (1973, 1976, 1978 şi 1983 - marele premiu).
Ţebea
Avram Iancu
[personalitate istorică]
Avram Iancu, născut în anul 1824, a fost un avocat român transilvănean care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Ţării Moţilor în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth. Punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la lupta pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu a devenit conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de "craiul munţilor". S-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872 la Baia de Criş. A fost îngropat la Ţebea, lângă "Gorunul lui Horea".
Ţebea
Gorunul lui Horea
[monument]
Este un stejar vechi de circa 400 de ani, cu circumferinţa de 9 m. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare şi putrefacţie, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, a fost retezat la înălţimea de 9 m, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. În prezent creanga laterală a gorunului nu mai există, ci doar trunchiul cimentat, lipsit de viaţă. Sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moţii iobagi, îndemnându-i la rascoală. Lângă acest gorun (aflat în cimitirul satului) este îngropat Avram Iancu.
Ţebea
Horea, Cloşca şi Crişan
[personalităţi istorică]
Răscoala din 1784, numită şi „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. Au participat iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, mineri din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi etc. Răscoala a pus în discuţie statutul de toleraţi ai românilor, ceea ce i-a conferit şi un caracter naţional. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, şi s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când Horea şi Cloşca au fost capturaţi. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan. Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzută de Codex Theresianum, prin frângerea cu roată.
Ţebea
Ţebea
[localitate]
Ţebea este un sat din judeţul Hunedoara şi aparţine administrativ de comuna Baia de Criş. Localitatea a fost întemeiată în secolul XIV. Aici, în locul numit "Panteonul Moţilor", se găseşte “Gorunul lui Horea”. Este, totodată capitala regiunii istorice Ţara Zarandului. Ţara Zarandului este una din cele mai bogate rezervaţii de tradiţii arhaice din România, se întinde pe teritoriul judeţelor Arad, Hunedoara şi Alba.